|
ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITATII SCOLARE Denumirea scolii: SCOALA GIMNAZIALA PIETRARI Adresa: com. Pietrari, Str. Calea Targovistei, nr. 26, jud. Dambovita Telefon 0245/240908; Fax 0245/240908 E-mail: scoala_pietrari@yahoo.com, Site: scoalapietrari.ro Director: Marica Elena REPERE GEOGRAFICO-ISTORICE Comuna Pietrari se afla in nord-vestul judetului Dambovita, in zona de dealuri premontane,pe valea Raului Alb, afluent pe stanga al Dambovitei. Ea este strabatuta de soseaua judeteana DJ721, care leaga orasul Fieni de pe valea Ialomitei de DN72, pe Valea Dambovitei. Este formata di satele Alunis, Dupa Deal, Pietrari, Sipot si Valea, avand un numar de 2533 de locuitori. La sfarsitul secolului al XIX-lea, comuna facea parte din plaiul Dambovita-Ialomita al judetului Dambovita si era formata din satele Manga, Cornatelu, Mlacile, Gura Barbuletului, Dealu si Strambu, cu o populatie totala de 2287 de locuitori. In 1950, comuna a fost transferata raionului Muscel din regiunea Arges, iar in 1968 a revenit la judetul Dambovita, reinfiintat, fiind insa imediat desfiintata si inclusa in comuna Barbuletu. Comuna a fost reinfiintata in decembrie 2004, satele actuale ale comunei fiind desprinse din comuna Barbuletu. Activitatea specifica zonei o reprezinta agricultura, practicata in sistem individual, cu cele doua ramuri de baza-pomicultura si cresterea animalelor. Scoala Gimnaziala Pietrari este situata la intrarea in localitate. A inceput sa se modernizeze din anul 1990 si sa-si adapteze actiunile logistice si educative la noile cerinte ale invatamantului preuniversitar. De la Dicu gramaticu (1650) urmeaza o serie de scriitori de acte ,care au invatat sa scrie si sa citeasca pe la diferiti dascali si preoti . De un invatamant satesc putem vorbi incepand cu anul 1839. Pe langa scolile existente in fosta comuna Barbuletu din care facea parte si Pietrarii functionau si biblioteci. Prin Legea instructiunii publice din 25 noiembrie 1864, s-a infiintat Casa Scoalelor, institutie care a contribuit la dezvoltarea invatamantului si culturii . Este foarte greu de stabilit numarul stiutorilor de carte din comuna Pietrari pana la infiintarea scolilor satesti. Pana la aparitia invatamantului de stat, actele erau scrise de vatafi, preoti, parcalabi, incheindu-se cu formula ,,si am scris eu, raspopa Marin cu zisa celor iscaliti si martori” , ,,am scris eu, Marin, fiul lui Stoica rob ” si multe altele . La sfarsitul secolului XVII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, tot mai mult se simtea nevoia de a invata sa se scrie si sa se citeasca . Este posibil sa fi existat un invatamant organizat pe langa biserici, de care se bucurau insa numai copiii preotilor si ai locuitorilor instariti. In anul 1810 in satul Pietrari, Marin in varsta de 10 ani, fiul diaconului Ion invata sa citeasca la ceaslov. La data de 13 iulie 1833 s-a infiintat in orasul Targoviste ,,Scoala nationala ”pe langa care a functionat, incepand cu anul 1838, un ,,curs normal”, care pregatea cadre pentru invatamantul satesc. Scoala din Pietrari s-a infiintat la 1840; in 1914 functiona cu doua posturi de invatator la 267 de copii de varsta scolara. In 1928 , scoala functiona intr-un local inchiriat, cu doua sali de clasa neancapatoare, localul propriu fiind deteriorat. In 1934 se repara localul cu doua sali de clasa, in celelalte tinand cursuri o scoala de meserii. In anul 1840, in satul Pietrari functiona ca invatator Gheorghe Diaconescu in varsta de 20 de ani, fiu de diacon, nascut in aceasta localitate. Din procesul verbal incheiat la 17 mai 1864 reiese ca scoala din satul Pietrari avea 7 camere, iar ca mobilier erau 10 banci dintre care 4 vechi daruite de Gimnaziul din Targoviste si 6 facute de comuna, 3 table, un dulap, 2 scaune , 2 mese. Ca material didactic erau: 18 tablouri intuitive, 52 tablouri de religie , un tablou de masuri si greutati , hartile continentelor, 2 harti ale Romaniei si 9 tablouri de stiintele naturii.In anul 1879, se gaseste o adresa in arhiva Scolii Pietrari, avand data de 17 iulie prin care Primaria Pietrari trimite Scolii adresa cu numarul 869. In aceasta adresa se facea cunoscut ca Scoala Pietrari primeste un pogon de pamant donat de Grigore Banescu pentru localul scolii .(arhiva scolii Pietrari , dos 1882-1883, fil.11). In actul de donatie se specifica faptul ca acest teren ,, este trebuincios pentru construirea unei scoli primare, rurale cu 4 clase ce s-a hotarat a se infiinta de casa judetului in comuna Pietrari. Scoala se va construi din caramida si piatra si va fi acoperita cu sita”. Incepand cu anul 1880 Scoala Pietrari, are ca invatator pe Ion Cristescu la clasele I-IV. In aceasta perioada, scolile se confruntau cu probleme de ordin material, mai ales lemnele de foc pentru iarna erau o problema deosebita, lucru care afecta mult frecventa elevilor. In anul 1897, medicul Plaiului Ialomita -Dambovita, Lazar Suceveanu, vizitand scoala si scolarii din satul Pietrari raporta ,,ca scolarii din clasa a II-a si a V-a primeau lumina din fata prin doua ferestre si din stanga printr-o fereastra, iar scolarii din clasa I primeau lumina din stanga si din spate prin cate o fereastra ”, fara sa arate conditiile grele in care invatau tinerii scolari , lipsa de imbracaminte, incaltaminte si hrana. (Arh.Dambovita, fondul Inspectoratul scolar al judetului Dambovita, dos.4/1893, f.1; dos. 9/1894, f.1.). Ceapa , prunele, prazul, cate o felie de dovleac copt cu mamaliga rece , erau mancarurile in zilele de post. Unii nu aveau nici ceapa, nici praz, nici o pruna uscata, nici o nuca. Aveau de mancare o felie de mamaliga fripta pe jaratec . Conditii grele de frecventat cursurile scolii elementare au fost si in anii urmatori, situatie care a durat pana la terminarea celui de-al doilea razboi mondial. Incepand cu anul scolar 1908-1909, Scoala Pietrari functiona cu doi invatatori: Iosif Radulescu si Mihai Zaharescu, fiind inlocuit mai tarziu cu Ilie Popescu. In toamna anului 1908 epidemia de scarlatina face ca scoala sa fie inchisa. La 1 octombrie 1914, in satul Stramba -Valea era consemnata o scoala frecventata de 53 de copii. Un proces verbal de inspectie din 06 octombrie 1914 arata ca scoala Pietrari avea o gradina ,, bine impartita si sistematic cultivata cu tot felul de zarzavaturi. Aici sunt mici pepiniere de pomisori care sunt bine intretinute ”.(Ibidem fil. 32, 41-42.). Primul razboi mondial s-a resimtit si asupra scolilor din comuna, iar in anul 1918-1919 scolile sunt bantuite de febra tifoida, tifos exantematic si variola, multi copii fiind secerati de aceste boli. Incepand cu anul 1925 localul Scolii Pietrari este transformat in ,,scoala de arta si meserii ” cu trei clase si cu urmatoarele meserii: tamplarie cu sectie de rotarie, dogarie, fierarie , in total 31 de elevi. In 1920, in satul Sipot se infiinteaza o scoala cu un post, avand ca invatatoare pe Maria Dumitrescu. Problemele de ordin material afecteaza frecventa in perioada de criza economica 1929-1933. In cursul anului 1928 a functionat ,, cursul de adulti ” la scolile din Sipot, Stramba si Barbuletu. O parte din bibliotecile care functionau pe langa scoli au devenit biblioteci publice, fiind cunoscute ca ,, biblioteci populare ”. In cadrul scolilor si bibliotecilor au fost organizate sezatori, cu care ocazie se tineau conferinte referitoare la agricultura, cultura pomilor, cresterea viermilor de matase si cultura vitei-de-vie. Incepand cu anul 1934 scoala Primara din Pietrari isi schimba titulatura in Scoala Mixta . Scoala functiona cu doua posturi in doua sali de clasa si o cancelarie, ,, scoala are 9 incaperi, 3 folosite de primara, 6 de scoala elementara de meserii .”(arhiva scolii Pietrari , 1931-1932). Frecventa mica a scolarilor, fata de numarul populatiei, se explica si prin lipsa de conditii materiale de viata, insusi prefectul judetului recunoscand ca ,,mai mult de jumatate din elevii scolilor primare sunt subalimentati si un numar apreciabil mananca o data pe zi ”. (Prefectura Judetului Dambovita ,dos 351/1939, f. 154). In anii celui de-al doilea Razboi Mondial situatia taranului continua sa ramana grea. De la 15 noiembrie 1940 si in tot timpul razboiului la scoala din Pietrari, Rau Alb si Gura Barbuletului a functionat o cantina scolara unde se dadea masa la 50 de elevi saraci. In anul 1942 insasi Inspectoratul Scolar arata ca ,, din cauza imprejurarilor exceptionale prin care trecem, unii tarani nu-si pot trimite copiii la scoala din lipsa de imbracaminte si incaltaminte .”(Ibidem ,dos 125/1942). Reforma invatamantului din anul 1948 a constituit un moment de importanta deosebita: invatamantul a devenit accesibil tuturor copiilor de la orase si sate, indiferent de sex, religie si nationalitate, ajungandu-se la invatamantul obligatoriu de 8 ani. In 1956 se adauga si Scoala elementara de 4 ani cu un singur post in satul Dupa Deal. Anii care au urmat au adus unele schimbari si transformari in invatamant, scoala din Pietrari functionand cu 7 clase . In perioada 1980-1989 se produc unele schimbari in ceea ce priveste incadrarea cadrelor didactice si se generalizeaza invatamantul obligatoriu de 10 ani care se realizeaza si la nivel de comuna. Procesul de invatamant in general in aceasta perioada s-a imbunatatit prin incadrarea unor noi cadre didactice de specialitate. Au fost create conditii optime de studiu, prin constructii de localuri, amenajarea celor existente, dotarea cu mobilier, laboratoare , cabinete de stiinte sociale. In perioada 1976-1980 se va generaliza si perfectiona prima treapta a liceului, urmand ca dupa 1980 pana in anul 1990 sa se treaca treptat la generalizarea celei de-a doua trepte a liceului . Revolutia din Decembrie 1989 a inlaturat structurile puterii comuniste si a deschis un nou drum datator de speranta poporului nostru , in puterea lui de a invinge vicisitudinile istoriei. Munca dascalilor acestei comune se poate vedea si prin numarul destul de mare al elevilor din liceele judetului si a studentilor din invatamantul superior . |